Guvernul a aprobat, luni, în ședința organizată în format mixt, cu participarea fizică și online a membrilor Cabinetului, forma finală a actului normativ care reglementează mecanismului de atragere a fondurilor din PNRR.
Conform informațiilor transmise de Guvern, în cadrul ședinței s-a aprobat forma finală a Ordonanței de Urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Rezistența, precum și pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Redresare si Reziliența necesare României pentru accesarea fondurilor externe rambursabile si nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare si Rezistență.
Potrivit Guvernului, Forma finală a proiectului de Ordonanță de Urgență este pusă în acord cu punctul de vedere al Consiliului Legislativ.
ORDONANŢĂ DE URGENȚĂ privind stabilirea cadrului instituţional și financiar pentru gestionarea fondurilor e… by Gandul.info on Scribd
Documentul a fost inițial inclus pe ordinea de zi a ședinței de Guverm de vineri, 10 decembrie, așa cum anunța premierul la debutul acesteia: „Tot astăzi vom lua o decizie foarte importantă pentru ceea ce înseamnă operaționalizarea PNRR. Astfel, proiectul de ordonanță de urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență va fi supus analizei şi aprobării. În plus, se modifică Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Conform informațiilor de pe site-ul Guvernului, documentul a fost aprobat în ședința de vineri, iar detalii despre cuprinsul acestuia au fost transmise print-un comunicat ak Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
MIPE anunța vineri că Guvernul României a adoptat vineri Ordonanța de urgență care reglementează cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea acestuia permite începerea implementării PNRR și reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului.
„Această ordonanță cu un caracter tehnic este în sine unul dintre jaloanele asumate de România în PNRR și reprezintă instrumentul esențial pentru profesioniștii din instituțiile care și-au asumat rolul de coordonatori de reforme sau investiții. Totodată, acest act normativ stabilește în mod clar rolul pe care-l va avea Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în derularea proiectelor și decontarea sumelor de la Comisia Europeană”, a declarat atunci ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.
De menționat că, în aceeași zi, opt organizații neguvernamentale, memebre în în Coaliția ONGuri pentru cetățean, au acuzat lipsa de transparență și mimarea consultărilor de la nivelul Guvernului României. Legea nr. 52/2003 și consultarea societății civile par aspecte complet neglijabile pentru Prim-ministrul României.
„Fără ca acesta să fie singurul exemplu de acest fel, astăzi ne-a atras atenția proiectul de Ordonanță privind Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectul de act normativ se află în dezbatere publică, Guvernul însă nici nu mimează interesul pentru rezultatele etapei de consultare, urmând să voteze proiectul înainte ca termenul pentru dezbatere să se fi încheiat”, de arăta în comunicatul transmis.
ONG-urile semnatare sunt: CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică, Asociația Miliția Spirituală, Asociația pentru Tehnologie și Internet, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri, arată MIPE.
România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.
România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima tranșă din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni.
Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.